Marți, undeva târziu în noapte, am primit informația că s-a accidentat grav Olimpiu Moruțan. Scos pe targă, durere cumplită, primele semne foarte rele.
Diagnosticul s-a confirmat dimineață, când colegul Gabi Berceanu ne-a dat tuturor vestea tristă: ruptură a tendonului lui Ahile! Șapte sau opt luni de absență!
E un moment greu pentru Moruțan. Era în cea mai bună perioadă a carierei sale. Transferul de la FCSB la Galatasaray, făcut prin măiestria din culise a fraților Becali, l-a strivit la început. Apoi, după ce a „ars” la Istanbul, mijlocașul s-a scuturat de funinginea nereușitei și a plecat spre alte orizonturi.
La Ankaragucu și-a găsit locul. Maturizat, dar și mult mai constant, Olimpiu a devenit, încet-încet, olimpic între tricolorii lui Edi Iordănescu. A contribuit la calificarea la EURO 2024, iar acolo trebuia să fie marea lui scenă. Era printre favoriții mei la un turneu final bun, care să îi aducă un transfer important.
Din păcate, destinul a decis să-i dea o lovitură grea. O accidentare teribilă, de nicăieri, care îl va ține pe tușă până în 2025! Ce teribil trebuie să fie acum pentru el! Munca pe care a depus-o atâta timp s-a spulberat într-o secundă blestemată. Visul său, speranțele, toate s-au năruit ca un castel de cărți. Sigur, nu e primul, nici ultimul fotbalist care ratează un turneu final din cauza unor probleme medicale. Dar el e al nostru. Și ne doare. Pentru că avem puțini fotbaliști valoroși. Ruperea sa de ritm, driblingul scurt, curajul de a ieși la primit și pasele de o precizie remarcabilă nu sunt, în general, la discreția actualilor jucători români.
Experiența din Turcia l-a călit. Era motivat, mai puternic pe picioare în dueluri și capabil să facă gesturi altruiste, precum cel în care l-a protejat pe un adversar de o sticlă aruncată din tribune ce l-ar fi lovit în cap. În plus, pare atât de banal, dar e atât de rar pentru stranierii noștri, juca meci de meci. Chiar dacă Ankaragucu avea o clauză „veninoasă”, care ar fi putut să îl țină în afara lotului, era prea bun pentru a fi ignorat.
Acum, este cu siguranță trist. La fel ca noi, suporterii naționalei. E bine ca fotbaliștii României să știe că nu sunt singuri în astfel de situații. Chiar dacă lupta cu propriul organism, cu durerile, cu recuperarea va fi doar a lui, Olimpiu Moruțan trebuie să știe că eforturile sale sunt și vor fi apreciate.
Și, în definitiv, poate că e atât de bun încât nu va debuta la un turneu final prin participarea la EURO 2024, ci la Cupa Mondială din 2026. Depinde doar de el. E o „bătălie” pe care Ahile ar fi dus-o cu zâmbetul pe buze.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER